Boala Alzheimer. Interviu cu dr. Ovidiu Tudor, medic neurolog
Cum se manifestă această boală?
Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă, lent progresivă, ireversibilă, caracterizată printr-o deteriorare cognitivă globala, cu pierderea capacităților intelectuale și a valorilor sociale, asociată cu tulburări de comportament, modificări ale personalității și simptome psihiatrice.
Boala Alzheimer reprezintă cea mai frecventă formă de demență la persoanele în vârstă.
Este mai predispusă la boală o anumită categorie de vârstă?
Debutul bolii poate avea loc în orice moment al vieții de adult, însă în majoritatea cazurilor acest lucru se pretrece dupa vârsta de 65 de ani, raportul femei-bărbați fiind de aproximativ 2:1. Aproape 10 % dintre persoanele trecute de vârsta de 70 de ani prezintă tulburări de memorie semnificative, mai mult de jumătate dintre aceștia având drept cauză Boala Alzheimer. Pentru țările europene se estimează că la persoanele în vârstă de 65 de ani, frecvența Bolii Alzheimer se situează în jurul valorilor de 2-3 %, la 75 de ani 6 %, iar la peste 85 de ani 25-40%.
Care sunt cauzele?
Pentru moment, cauza rămâne un mister, însa poate fi incriminată o serie de factori ce conduc la declanșarea acesteia. Cei mai importanți factori de risc sunt:
vârsta înaintată- istoricul familial
- hipertensiunea arterială
- diabetul
- dislipidemia
- obezitatea
- traumatismele cranio-cerebrale
- sindromul Down
- expunerea la anumite substanțe toxice și radiații
- educația precară
Cum se manifestă maladia Alzheimer?
Caracteristic bolii este progresia lentă, putând trece uneori mult timp până ce apropiații persoanei afectate vor sesiza manifestările afecțiunii.
Stadiul incipient este dominat de tulburări de memorie în special legate de evenimentele recente, scăderea performanțelor la locul de muncă, dezorientare spațială în zone necunoscute, creșterea duratei de îndeplinire a activităților zilnice obișnuite, ușoara afectare a raționamentului, conducând uneori la decizii greșite, pierderea spontaneității și a spiritului de inițiativă, schimbări în starea de spirit și comportament, creșterea gradului de anxietate. De cele mai multe ori simptomele trec neobservate, sunt minimalizate sau puse pe seama vârstei.
Doriţi o consultaţie la dr. Ovidiu Tudor? Vă puteţi programa la numărul 0314-311.890.
Stadiul intermediar prezintă următoarele caracteristici: agravarea tulburărilor de memorie, izolare socială, dezorientare spaţială în locuri familiare, probleme de abstractizare, tulburări de limbaj, dificultăți de citire și de scriere, incapacitatea de a învăța lucruri noi sau de a aborda situații noi. Progresiv, apare scăderea interesului pentru igiena personală, dezorientarea temporo-spaţială, dificultăți în recunoașterea membrilor familiei, apar halucinaţii, delir și paranoia, tulburări de comportament, vagabondaj, comportament sexual perturbat, dificultate la îmbrăcat.
În fazele tardive apare diminuarea tuturor funcțiilor cerebrale, astfel pacienții nu mai recunosc nici membri familiei, nu își amintesc cum să se spele, să se îmbrace sau chiar să mănânce fără ajutor, nu mai vorbesc (mutism), pierd controlul sfincterian, pierd abilitatea de a mesteca și înghiți, uită să meargă.
Cum se ajunge la diagnostic?
Diagnosticul de Alzheimer este în principal un diagnostic de excludere. Stabilirea acestuia necesită o evaluare medicală amănunțită care să cuprindă: o anamneză atentă, o examinare corectă a statusului mental, examinare clinică generală și neurologică, examen psihiatric și evaluare cognitiva, precum și analize de laborator și investigații imagistice (CT sau RMN cerebral). Examenele paraclinice sunt extrem de utile în excluderea altor cauze de demențe.
Diagnostic diferențial se face cu următoarele patologii: demența de cauza vasculara, demența cu copri Lewi, demența fronto-temporală, demența asociată Bolii Huntington, boala Creutzfeldt-Jakob, pseudodemența cu depresie, afecțiuni tiroidiene, deficit de vitamina B12, neurosifilis, afecțiuni hepatice, etc.
Există un tratament al acestei boli?
Din păcate, nu există un tratament care să permită vindecarea bolii, se găsesc însă mijloace terapeutice ce pot crește calitatea vieții și pot menține starea de activitate a persoanei.
Tratamentul standard include două clase de medicamente: inhibitorii de colinesterază (Donepezil, Rivastigmina, Galantamina) și preparate antagoniste ale NMDA. Se mai pot folosi Cerebrolysin și extract de Ginkgo Biloba.
Controlul simptomelor secundare bolii Alzheimer, cum ar fi depresia, agitația, agresivitatea, halucinațiile, tulburările de somn etc, poate fi obținut prin următoarele clase de medicamente: antidepresive, anxiolitice, neuroleptice, agenți antiparkinsonieni.
Care sunt modalitățile de prevenție?
Se estimează că anumite atitudini ar putea contribui la reducerea riscului de apariție sau la încetinirea progresiei acestei afecțiuni: activitatea fizică și intelectuală, implicarea socială, consumul de fructe, legume, pește și uleiuri bogate în Omega 3, controlul factorilor de risc, respectarea orelor de somn.
Interviu realizat de Dorelia Pironea.
Foto: Shutterstock, Dreamstime
