Regresia aterosclerozei cerebrale
Autor: dr. Sorin Moroșan
Articol publicat în revista Viata + Sănătate
Ateroscleroza cerebrală este o boală tot mai frecvent întâlnită și are consecințe tragice asupra calității vieții. Din acest motiv, trebuie să acționăm la timp, înainte ca să fie prea târziu.
Pentru a evalua starea arterelor cerebrale, cu scopul de a prevedea apariția unui atac vascular cerebral datorat aterosclerozei dezvoltate pe aceste vase, se recomandă efectuarea ecografiei carotidiene. Această investigație are multiple avantaje din diferite perspective. Arterele carotide, din care se desprind ramurile care irigă creierul într-o mare măsură, au un traseu superficial, putând fi abordate destul de ușor într-un examen ecografic.
Datorită localizării superficiale, pot fi folosite sonde cu frecvențe relativ înalte, care redau imagini destul de detaliate ale peretelui carotidelor. Astfel, se pot distinge cele trei straturi ale peretelui arterei, intima, media și adventiția, și chiar să se măsoare grosimea lor. Datorită faptului că placa de ateroscleroză se dezvoltă în grosimea intimei și a mediei, ne interesează grosimea cumulată a celor două straturi din peretele carotidei, care, în mod normal, trebuie să fie mai mică de 1 mm. Cu cât se depune mai mult colesterol în aceste structuri, cu atât grosimea va fi mai mare.
Când plăcile de aterom se dezvoltă semnificativ, lumenul arterei se obstruează evident și modifică vitezele de curgere a sângelui prin stenozele respective. Toate aceste schimbări pot fi cuantificate într-o anumită măsură și se poate evalua aproximativ gradul stenozei și, implicit, conduita terapeutică.
Investigațiile imagistice ecografice, spre deosebire de cele care folosesc raze X – radiografii, tomografii etc. – sunt practic inofensive pentru pacient și, astfel, pot fi folosite ori de câte ori este nevoie pentru a evalua evoluția plăcilor de ateroscleroză.
Din aceste motive, grosimea cumulată a intimei și a mediei și volumul peretelui carotidei sau chiar volumul plăcii de ateroscleroză de la acest nivel sunt folosiți ca parametri de evaluare în studiile medicale. În felul acesta, s-au găsit relații directe între parametrii amintiți și probabilitatea de a se manifesta complicațiile caracteristice aterosclerozei cerebrale și a celei coronariene.
Scăderea grosimii cumulate a intimei și a mediei din peretele carotidei și scăderea volumului plăcii aterosclerotice carotidiene cu mărirea lumenului arterei și îmbunătățirea fluxului sanguin cerebral au fost obținute în următoarele intervenții:
- Normalizarea greutății corporale printr-o dietă preponderent vegetariană, de tip mediteranean sau săracă în grăsimi (1)
Satisfacerea necesarului de antioxidanți, în special de carotenoizi (2) și polifenoli (3). Cei mai importanți carotenoizi sunt carotenii, luteina, zeaxantina și licopenul. Ei vin în cantități semnificative în legumele și fructele de culoare portocalie, galbenă, verde și roșie. Polifenolii se găsesc în special în fructele intens colorate – struguri negrii, mure, afine, zmeură, rodii, dar și în fructele și legumele mai frecvent folosite – mere, citrice, ceapă, semințe de in, soia etc.- Menținerea homocisteinei la un nivel sanguin cât mai scăzut. Homocisteina este un factor de risc independent în dezvoltarea aterosclerozei și a proceselor neurodegenerative. Ea crește la niveluri alarmante atunci când există deficiențe de acid folic și vitamina B12. Cele mai consistente surse de acid folic sunt atât vegetalele verzi, cât și leguminoasele.
- Tratamentul steatozei hepatice. În numeroase studii, se constată o asociere puternică între ficatul gras și creșterea grosimii cumulate a intimei și a mediei din peretele carotidei. Exercițiul fizic regulat constituie un factor important în scăderea proceselor inflamatorii atât din ficatul gras, cât și din procesele aterosclerotice din peretele arterelor.
- Tratamentul medicamentos cu statine – rusovastatin sau atorvastatin – este indicat în cazul acelor persoane la care schimbarea stilului de viață nu este suficientă pentru a coborî semnificativ colesterolul, și mai ales colesterolul LDL.
Surse bibliografice:
(1) Shai I, Spence JD, Schwarzfuchs D, Henkin Y, Parraga G, Rudich A, Fenster A, Mallett C, Liel-Cohen N, Tirosh A, et al. Dietary intervention to reverse carotid atherosclerosis. Circulation 2010;121(10):1200–8.
(2) Karppi J, Kurl S, Ronkainen K, Kauhanen J, Laukkanen JA (2013) Serum Carotenoids Reduce Progression of Early Atherosclerosis in the Carotid Artery Wall among Eastern Finnish Men. PLoS ONE 8(5): e64107. doi:10.1371/journal.pone.0064107.
(3) Aviram M. Pomegranate juice consumption for 3 years by patients with carotid artery stenosis reduces common carotid intima-media thickness, blood pressure and LDL oxidation. Clin Nutr. 2004 Jun;23(3):423-33.
