Microflora intestinala – organul „uitat”
Autor: Dr. Sorin Moroșan
Articol preluat din revista Viata + Sănătate
Foto: Dreamstime
În organismul uman locuiesc trilioane de bacterii și alte microorganisme, care au fost numite generic microflora umană. Această floră normală conviețuiește pașnic cu celulele țesuturilor umane, contribuind semnificativ la funcționarea lor. Ea amplifică posibilitățile metabolice ale organismului, ne protejează împotriva microorganismelor patogene, modulează activitatea sistemului imunitar, precum și cea a tractului digestiv.
Se estimează că microflora umană conține de 10 ori mai multe bacterii decât numărul total de celule din organismul uman. Ea colonizează fiecare suprafață a organismului uman care este expusă mediului extern. Astfel, aceste bacterii își duc viața atât pe pielea noastră, cât și pe mucoasele care căptușesc tractul digestiv, genito-urinar și respirator. De departe, cea mai mare populație de bacterii se găsește în tractul digestiv, doar colonul conținând peste 70% din microflora umană. Tractul gastrointestinal uman este bogat în substanțe care pot fi folosite ca nutrienți de către microbi, fiind astfel un loc preferat pentru colonizarea bacteriană.
Colonizarea intestinului la nou-născuţi
Colonizarea intestinului uman cu bacterii de diverse tipuri începe imediat după naștere, copilul fiind expus florei normale care locuiește pe mucoasa vaginală a mamei. Cercetările ne arată o asemănare clară între flora microbiană din colonul copilului care a fost născut natural și flora vaginală maternă. Pe de altă parte, în cazul copiilor născuți prin cezariană, se constată diferențe semnificative între microflora copilului și cea a mamei, acești copii având nevoie de aproximativ șase luni pentru a ajunge să aibă o floră intestinală echilibrată. În primul an de viață, compoziția microflorei intestinale a copilului este destul de simplă, variind între indivizi și în timp. După diversificarea alimentației, flora intestinală începe să semene tot mai mult cu cea a adulților tineri și tinde să se stabilizeze din punct de vedere al compoziției.
Structura microflorei intestinale
Cele mai abundente genuri bacteriene din intestin sunt: Bacteroidetes și Firmicutes. Genurile Proteobacteria, Actinobacteria, Fusobacteria, Cyanobacteria și Verucomicrobia sunt mai puțin reprezentate, dar joacă un rol important în sănătatea omului. Toate aceste genuri de bacterii, când se află într-un echilibru optim, îndeplinesc funcții metabolice esențiale, precum și funcții de modulare a imunității.
Rolul biologic al microflorei intestinale
Funcțiile metabolice ale microflorei intestinale includ: fermentarea glucidelor care nu au fost digerate și absorbite în intestinul subțire, producția de vitamina K, biotină și folați, sinteza de aminoacizi, biotransformarea acizilor biliari etc. Glucidele care nu pot fi digerate fără ajutorul bacteriilor intestinale sunt: fibrele alimentare, anumite forme de amidon și unele oligozaharide. Prin fermentarea acestor substanțe de către flora intestinală se produc acizi grași cu lanțuri scurte, cum ar fi acidul acetic, acidul propionic și acidul butiric. Acești acizi pot fi folosiți de celulele umane, fiind o sursă importantă de energie și nutrienți, ajutând în același timp la absorbția unor minerale esențiale, cum ar fi calciul, magneziul și fierul.
Această colecție imensă de bacterii și alte microorganisme contribuie semnificativ la dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar. Sub influența unei microflore echilibrate se constată: dezvoltarea sistemului limfatic – a numărului și a calității plăcilor Peyer și a ganglionilor limfatici mezenterici; stimularea activității limfocitelor T și B și, implicit, a producției de anticorpi, în special de imunoglobuline A. Prezența imunoglobulinei A reduce activitatea proinflamatorie de la acest nivel și are rol în reglarea echilibrului și a biodiversității microflorei intestinale.
În primele zile de viață, laptele matern, prin conținutul de imunoglobuline A, lactoferină și lizozim, conferă o protecție pasivă antimicrobiană și determină colonizarea intestinului cu bifidobacterii, scăzând șansele de colonizare cu agenți patogeni. Are loc o fortificare a barierei intestinale în fața agresiunii agenților patogeni, prin combinarea efectelor imune cu cele trofice. În felul acesta, se exercită funcții protectoare extrem de importante, amplificate de competiția pentru locul de dezvoltare și pentru nutrienții disponibili, precum și prin substanțele antimicrobiene pe care le produce flora intestinală sănătoasă.
Alăptarea şi alimentaţia intervin în menţinerea echilibrului florei intestinale
Microflora intestinală este asemenea unui organ cu funcții esențiale pentru sănătatea omului, dar un organ „uitat”, sau prea puțin cunoscut. Dezechilibrele florei intestinale se numesc disbioze și sunt implicate într-o varietate mare de patologii, începând cu disfuncțiile metabolice din obezitate și sindromul metabolic până la alergii și procese autoimune.
Obiceiurile alimentare sunt considerate unul din principalii factori care contribuie la diversitatea microflorei intestinale umane. Pentru a evalua consecințele diverselor tipuri de alimentație asupra structurii florei intestinale, au fost luate în studiu diverse tipuri de populații din lume. Într-un astfel de studiu, au fost comparați copii cu vârsta cuprinsă între 1 și 6 ani din Italia, dintr-un mediu tipic civilizației occidentale, cu alți copii de vârste similare din Burkina Faso (Africa), dintr-o societate cu puternice tradiții agrare. Dieta acestor copii africani este preponderent vegetariană și constă din cereale, în special mei și sorg, leguminoase, zarzavaturi și fructe. Meniul este bogat în glucide complexe și proteine vegetale și sărac în grăsimi și proteine animale, provenind aproape exclusiv din plantele și animalele crescute de localnici. Copiii sunt alăptați de mamele lor până la vârsta de 2 ani, laptele mamei fiind o sursă importantă de nutrienți necesari pentru echilibrarea dietei. Între structurile microflorei intestinale a copiilor provenind din cele două medii geografice s-au putut observa deosebiri izbitoare.
Sursa: De Filippo C., Cavalieri D., Di Paola M., et al. Impact of diet in shaping gut microbiota revealed by comparative study in children from Europe and rural Africa. Proc Natl Acad Sci USA 2010;107:14691–6.
Leave a reply →