Câteva informaţii esenţiale despre hidroterapie

Câteva informaţii esenţiale despre hidroterapie

Autor: Diana Aslan
Foto: Emanuela Jalba

Hidroterapia întrebuinţează apa (prin aplicarea unor procedee) la diferite temperaturi şi în diferite stări de agregare (lichidă, solidă, gazoasă) în aplicaţii interne şi externe, cu diferite ingrediente în ea. Depinde de tipul, intensitatea și durata antrenamentului, de felul, forma piscinei, temperatura, adâncimea apei, de tipul afecțiunii pentru care este propus – planificat un protocol – metodele, tehnicile folosite. Apa are trei trăsături dominante: ca sursă de viaţă, ca mijloc de purificare şi regenerare, ca remediu şi ca agent terapeutic.

Terminologie:
„hidro” provine din grecescul „hudor” = apă;
„therapia” = tratament;
„balneaţie” = utilizarea de ape minerale terapeutice în cură externă.

Hidroterapia are un efect excitant asupra sistemului nervos, de tonifiere musculară, de activare a circulaţiei şi de creştere a metabolismului. În bazinul de recuperare copiii şi adolescenţii pot beneficia de o dezvoltare armonioasă, o imunitate crescută şi de perfecţionare a echilibrului şi a mişcărilor.

Apa este un mijloc simplu, ieftin și eficient folosit în hidroterapie, mai ales, pentru:

• capacitatea termică mare;
• termoconductibilitatea mare (proprietatea de a transmite căldura de 25-30 de ori mai repede decât aerul);
• temperatura de indiferență mare 34-36°C (schimburile de căldură dintre organism și mediu sunt minime).

Avantajele tratamentelor cu apă:

• Nu au efecte secundare
• Pot fi aplicate cu uşurinţă
• Nu sunt toxice
• Elimină toxinele și reziduurile din organism
• Servesc ca și mediu tampon în articulații

Terapia cu apă se bazează pe efectele declanşate de trei categorii de factori de influenţă: mecanic, termic, chimic.

• factorul mecanic este determinat de forţa ascensională, presiunea hidrostatică şi rezistenţa apei
• factorul termic este determinat de temperatura apei folosite în terapie. Acţiunea fiziologică a procedurilor calde produce vasodilatatie, reducerea tonusului muscular şi a durerilor, amplificând randamentul muscular. Acţiunea procedurilor cu apă rece are efecte tonifiante asupra organismului.
• factorul chimic este determinat prin compoziţia particulară a apei, a apei litorale, a apelor minerale şi a ingredientelor care se adaugă în apă (substanţe chimice, plante, gaze). Efectele produse de factorul chimic de influenţă completează reacţiile favorabile ale tegumentelor, straturilor profunde şi organelor.

În functie de temperatura apei, procedurile de hidroterapie pot fi:

• reci – cu apă la temperatură sub 16°C.
• răcoroase – cu apă la temperatură între 16°C – 24°C;
• călduţe – cu apă la temperatură între 24°C – 32°C;
• calde – cu apă la temperatură înre 32°C – 40°C;
• fierbinţi – cu apă la temperatură de peste 40°C;

Indicaţii în aplicarea hidroterapiei:

• procedurile lungi nu se folosesc după eforturi fizice şi intelectuale intense;
• temperatura apei utilizate în procedurile post efort trebuie să fie mai mică decât a corpului (comparativ cu duşul igienic);
• corpul se şterge după proceduri;
• durata şi tipul hidroterapiei se individualizează după efortul prestat şi starea post efort;
• confortul termic să fie optim în încăperea unde se practică hidroterapia.

Pentru a obţine efect maxim, în apa din baie se adaugă treptat apă fierbinte, crescând temperatura peste 40 grade Celsius. Durata unei asemenea băi este de numai 5-10 minute. În timpul acestor proceduri se recomandă să se aşeze pe capul pacientului un prosop înmuiat în apă rece, iar după baie pacientul se şterge bine pe tot corpul, se îmbracă în haine uscate şi călduroase şi se culcă sub plapumă.