• Lumina și glanda pineală (partea a doua)

    Lumina și glanda pineală (partea a doua)

    Autor: Dr. Dan Rusu
    Articol preluat din revista Viata + Sănătate
    Foto: Dreamstime

    Citiți prima parte a articolului „Lumina și glanda pineală”.

    Inițial, s-a crezut că epifiza devine, în cele din urmă, la maturitate, inactivă, dar noi cercetări au stabilit că ea este activă tot timpul vieții. Principalele celule constituente, secretoare sunt de origine neuroepitelială, se numesc pinealocite și sunt permanent active. Într-adevăr, glanda suferă, în timp, un proces de calcificare, dar acesta nu implică decât celulele gliale, de susținere, neafectând semnificativ funcțiile neuroendocrine. Epifiza are legături nervoase cu retina. Funcţiile epifizei nu sunt încă prea bine cunoscute şi astăzi se află în colimatorul cercetătorilor. S-a dovedit că glanda secretă polipeptide, cele mai cunoscute fiind serotonina și în special melatonina, considerată hormonul activ al glandei. Acești doi hormoni se pot transforma, metabolic, unul în celălalt.

    Păsări de noapte?

    În ultima vreme, detectez tot mai multe persoane care obişnuiesc să doarmă o parte din zi şi să stea treze o bună parte din noapte. În acest fel, jocul sensibil serotonină/melatonină este perturbat şi ritmul circadian o ia pe făgaşuri greşite. Când suntem în vacanță ori concediu, avem tendința să nu mai respectăm ora de culcare. Vara este un timp propice petrecerilor și adesea o muzică tipică s-a auzit până târziu în noapte. Căutarea umană după împlinire și fericire este justificată. Poate chiar și cea pentru distracție. Dar ceea ce mulți petrecăreți nu știu este faptul că, „dându-ne peste cap” ritmul circadian, afectăm producția de serotonină, „hormonul fericirii”, iar acest lucru are efecte contrare celor dorite. Cel mai bine este să urmărim – așa cum spunea Goethe – lumina, iar noaptea să dormim, pentru a nu strica ritmul!

    Al treilea ochi

    Fibrele simpatice, influențate de retină, controlează secreția epifizară în funcţie de intensitatea luminii. Lumina puternică scade sinteza, iar întunericul are efecte stimulatoare. Poetic, epifizei i se
    mai spune şi „al treilea ochi”. Lumina şi întunericul influenţează ritmul nictemeral al secreţiei epifizare cu participarea interconexiunilor dintre retină şi hipotalamus. Cele trei componente ale sistemului circadian de organizare temporală sunt: retina, nucleul suprachiasmatic și glanda pineală. Epifiza coordonează ritmurile somn-veghe şi cele sezoniere ale corpului şi este considerată „dirijorul” sistemului endocrin. Ea secretă melatonina, a cărei producţie are loc pe timpul nopţii, stimulată de întuneric, dar suprimată de lumină. Noi funcţii complexe Melatonina are un mare potenţial antioxidant, distrugând radicalii liberi din corp, care sunt răspunzători de multiple afecţiuni degenerative.

    De asemenea, lumina şi întunericul influenţează, prin intermediul epifizei, dezvoltarea şi funcţiile ciclice ale organelor sexuale. Studii recente au demonstrat şi rolul antitumoral pe care îl are glanda pineală. Mai mult, epifiza intervine în reglarea imunităţii prin acţiunea pe diverse celule imunitare şi interferând cu producţia unor agenţi precum interleukinele sau citokinele. Melatonina are şi proprietăţi analgezice, acţionând, se pare, pe sistemul opioid endogen.

    Angiotensina conferă epifizei roluri importante în dinamica vasculară. De asemenea, arginin-vasotocina, un hormon asemănător hormonului antidiuretic, acționează în aceeași direcție. Interesant este că, pentru deslușirea prezenței și activității acestor doi hormoni, și-au adus contribuția și doi cercetători români de marcă: Ştefan M. Milcu și Mihail Coculescu (endocrinologi). Serotonina este un neurotransmiţător cu o eliberare favorizată de lumină. Şi aceasta deşi este un hormon precursor melatoninei, a cărei secreție este favorizată de întuneric. Serotonina, hormonul de zi, a fost supranumită de unii ca fiind „hormonul fericirii”. Dacă nivelul serotoninei este scăzut, se instalează depresia. Din această cauză, lipsa luminii, zilele mohorâte predispun la tristeţe, iar zilele luminoase favorizează buna dispoziţie. Așadar, să ne bucurăm de lunile de vară, bogate în lumină!

    Leave a reply →