• Sănătatea femeii: cauzele si semnele premenopauzei

    Sănătatea femeii: cauzele si semnele premenopauzei

    Autor: Dr. Nicolae Dan
    Articol preluat din revista Viață+Sănătate

    Supranumită și perioada de tranziţie spre menopauză, premenopauza este intervalul în care organismul femeii realizează, în mod natural, trecerea de la cicluri regulate (mai mult sau mai puţin) de ovulaţie și menstruaţie spre infertilitate permanentă sau menopauză.

    Vârsta la care femeia intră în premenopauză variază foarte mult. Unele femei pot să sesizeze semne de instalare a premenopauzei de la vârsta de 40-45 de ani, altele însă experimentează simptomatologia specifi că acestei condiţii mai devreme, încă înainte de a intra în al patrulea deceniu de viaţă. Odată ce se înregistrează 12 luni consecutive fără menstruaţie, se consideră că perioada de tranziţie s-a încheiat, și menopauza s-a instalat în mod „oficial”.

    Cauze și factori de risc

    În această perioadă de tranziţie spre menopauză, nu numai producţia de estrogen fluctuează, ci şi producţia de progesteron – un alt hormon feminin cheie. Menopauza este o etapă normală în viaţa femeii, însă, în unele cazuri, aşa cum am mai menţionat, poate apărea mai devreme decât în altele. Literatura de specialitate evidenţiază anumiţi factori care predispun la experimentarea premenopauzei şi, respectiv, a menopauzei mai devreme. Aceştia includ:

    • Histerectomia. O intervenţie chirurgicală de histerectomie – în care se extirpă doar uterul, dar nu şi ovarele – nu conduce de obicei la instalarea menopauzei. Chiar dacă, în acest caz, femeia nu mai are cicluri menstruale, ovarele ei încă produc estrogen. Totuşi, histerectomia poate induce instalarea menopauzei mai devreme decât vârsta medie la care, în mod tipic, femeia intră în menopauză.
    • Istoricul familial. Se pare că vârsta la care femeia intră în menopauză tinde să fie cam aceeaşi cu cea la care mama sau sora au experimentat, la rândul lor, menopauza.
    • Fumatul. Cercetarea arată că femeile fumătoare intră în menopauză cu 1-2 ani mai devreme decât femeile nefumătoare.
    • Femeia nulipară (nu a născut niciodată). Unele studii arată că femeile nulipare experimentează de obicei instalarea menopauzei mai devreme în viaţă.

    Simptomele premenopauzei

    În organismul femeii, au loc anumite schimbări tipice perioadei de premenopauză, unele dintre acestea fiind mai subtile, altele mai evidente. Aceste simptome includ:

    Îți recomandăm revista Viata + Sănătate din luna aprilie!

    Îți recomandăm revista Viata + Sănătate din luna aprilie!

    • Cicluri menstruale neregulate. Uneori, ciclurile menstruale devin mai lungi de 28 de zile, alteori mai scurte, uneori mai abundente, alteori mai uşoare, puţin abundente. De asemenea, este posibil ca să treacă uneori chiar şi câteva luni consecutive fără menstruaţie. Durata ciclului menstrual este, de fapt, şi un indicator al diferenţierii celor două stadii ale premenopauzei recunoscute de specialişti. Astfel, premenopauza timpurie este definită de mărirea duratei ciclului menstrual cu mai bine de 7 zile, iar premenopauza târzie este caracterizată de două sau mai multe cicluri menstruale lipsă ori un interval de 60 de zile (sau mai mult) între menstre.
    • Bufeuri şi alterări ale calităţii somnului. În special în perioada premenopauzei târzii, aproximativ 65-75% dintre femei experimentează bufeuri. Intensitatea, durata şi frecvenţa acestora variază foarte mult. Imediat corelată cu ele şi cu transpiraţiile nocturne, prezente şi acestea uneori, se înregistrează o alterare a calităţii somnului. Probleme cu somnul pot să apară însă chiar şi în absenţa bufeurilor sau a transpiraţiilor nocturne.
    • Schimbări de dispoziţie sufletească. Riscul crescut al depresiei, iritabilitatea şi schimbările bruşte în dispoziţia sufletească sunt, de asemenea, condiţii frecvent înregistrate de femei în premenopauză, cauza acestora fiind, în general, bufeurile şi somnul de proastă calitate.  Însă la alterarea dispoziţiei sufleteşti pot să contribuie şi alţi factori decât schimbările hormonale.
    • Disfuncţii ale vaginului şi ale vezicii urinare. Când nivelul estrogenului scade,
      ţesutul vaginal îşi pierde elasticitatea şi lubrifierea, fapt care induce disconfort, durere în timpul intercursului. Nivelul scăzut de estrogen creşte, de asemenea, vulnerabilitatea, riscul infecţiilor vaginale şi urinare. Pierderea tonusului ţesutului vaginal poate favoriza instalarea foarte nedoritei incontinenţe urinare.
    • Scăderea fertilităţii. Pe măsură ce ovulaţia devine neregulată, scade progresiv şi abilitatea de procreare. Cu toate acestea însă, atâta timp cât mai aveţi ciclu menstrual, sarcina rămâne o posibilitate. Dacă doriţi să evitaţi o posibilă sarcină, folosiţi metode contraceptive până când împliniţi 12 luni de când nu aţi mai avut ciclu menstrual.
    • Schimbări în funcţia sexuală. Cu uşoare fluctuaţii, majoritatea femeilor care înainte de menopauză au experimentat un nivel satisfăcător al intimităţii sexuale vor continua să-l experimenteze şi la premenopauză, şi chiar şi după aceasta.
    • Pierderea de masă osoasă. Odată cu scăderea nivelului de estrogen, creşte ritmul de pierdere a masei osoase, fapt care va creşte riscul osteoporozei şi, implicit, riscul pentru fracturi.
    • Schimbări ale nivelului colesterolului seric. Scăderea nivelului de estrogen poate induce, de asemenea, schimbări nefavorabile în nivelul colesterolului seric. Astfel, colesterolul LDL (rău) creşte şi, prin urmare, creşte şi riscul bolilor coronariene, în timp ce colesterolul HDL (bun) scade, fapt care este şi el corelat cu creşterea riscului bolilor coronariene.

    O alimentaţie bună, sănătoasă este mai importantă decât oricând la premenopauză, când riscul osteoporozei și al bolilor coronariene este ridicat. Citiți în articolul viitor despre tratamentul în premenopauză și despre stilul de viață sănătos, preventiv.

    Leave a reply →